Pentru anul 2011, am revizuit în sus proiecţia de creştere la aproximativ 2½ la sută, în parte datorită unei bune recolte agricole. Inflaţia a scăzut de asemenea drastic şi s-a încadrat în intervalul de inflaţie ţintit de Banca Naţională a României. Pentru anul 2012, am revizuit în scădere prognoza ţinând cont de mediul economic mai dificil din zona Euro. Proiecţia noastră în privinţa creşterii se situează în prezent la nivelul de 1½ - 2 procente, depinzând de o îmbunătăţire a cererii pe plan intern şi de o mai bună absorbţie a fondurile europene. Ne aşteptăm ca inflaţia să se menţină în interiorul intervalului ţintit. Deficitul contului curent este prognozat a se situa la nivelul de 4-4½ din PIB.
În ciuda tensiunilor de pe pieţele financiare internaţionale şi a deteriorării calităţii activelor interne, sectorul bancar şi-a menţinut flexibilitatea. Proporţia medie de adecvare a capitalului din sectorul bancar s-a menţinut la un nivel ridicat de 14,5 procente la finele lunii decembrie 2011. Deşi s-a observat o revigorare a creditării sectorului corporatist, creşterea creditării a rămas totuşi slabă în termeni reali, reflectând cererea slabă de credite.
Continuarea consolidării fiscale a contribuit la îmbunătăţirea credibilităţii României. Plasarea cu succes a unei emisiuni de obligaţiuni în dolari pe 10 ani, săptamâna trecută, atestă acest lucru. În anul 2011, România a atins ţinta de deficit pentru bugetul general consolidat de 4,4 la sută din PIB (cash). În mod încurajator, guvernul a reuşit totodată să plăteasca o sumă substanţială din arierate şi facturi neplătite la sfârşitul anului. Estimările iniţiale sugerează că autorităţile au atins şi o ţintă de deficit în termeni ESA mult sub nivelul de 5% din PIB prevăzut în program. Veniturile s-au situat la un nivel uşor mai scăzut decât cel anticipat, mai ales datorită granturilor de la UE ce au fost mai mici decât cele prevăzute, această diferenţă fiind însă mai mult decât compensată de economii pe parte de cheltuieli.
Pentru anul 2012, guvernul îşi menţine angajamentul ferm de a reduce deficitul bugetului general consolidat până sub nivelul de 3 la sută din PIB (în termeni ESA). Reflectând nevoia de prudenţă, autorităţile continuă să vizeze un deficit (cash) de 1,9 la sută din PIB, sau de 2,1 la sută din PIB dacă se includ şi cheltuielile din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii. Atingerea acestor ţinte fiscale ambiţioase va necesita continuarea restricţiilor de cheltuieli.
Am convenit cu autorităţile asupra parametrilor cheie ai itinerariului de parcurs către dereglementarea preţurilor în sectorul electricitate, dereglementare esenţială pentru a asigura funcţionarea corectă a pieţei în conformitate cu legislaţia UE şi pentru a atrage urgent investiţiile atât de necesare în acest sector important. Prin urmare, preţurile reglementate pentru consumatorii industriali vor fi treptat eliminate până la finele anului 2013. Pentru gospodării, preţurile vor fi ajustate treptat pentru a se ajunge la nivelurile de piaţă până în anul 2017 şi nu până în 2015 cum se convenise iniţial. Veniturile guvernamentale suplimentare obţinute din liberalizarea preţurilor la energie ar putea fi direcţionate către atenuarea impactului pe care îl va avea ajustarea preţurilor asupra celor cu adevărat nevoiaşi. La gaze naturale, am convenit să discutăm foaia de parcurs în cursul următoarei misiuni de evaluare. Între timp, guvernul va explora împreună cu reprezentanţii industriei posibile măsuri fiscale şi de reglementare care să guverneze explorarea, producţia şi distribuţia de energie.
Guvernul îşi menţine angajamentul de a implementa o reformă comprehensivă în sectorul sanitar, pentru a aşeza acest sector pe o bază durabilă din punct de vedere financiar şi pentru a creşte eficienţa şi eficacitatea sa. Până la finalizarea acestei evaluări, se vor adopta un număr de măsuri concrete pe termen scurt cu scopul de a trece imediat la soluţionarea anumitor deficienţe.
Întreprinderile de stat continuă să aibă nevoie urgentă de reforme accelerate pentru a deveni mai eficiente. Aceste reforme includ vânzarea unor pachete minoritare sau majoritare de acţiuni într-o serie de societăţi şi introducerea managementul privat. Recent adoptata lege a guvernanţei corporatiste în întreprinderile de stat reprezintă un pas important în soluţionarea ineficienţelor. Sunt în curs de implementare strategii de reducere a arieratelor şi de aşezare a întreprinderilor de stat pe baze sănătoase din punct de vedere financiar. Va fi important să existe un cadru de reglementare puternic pentru a se asigura obţinerea unor preţuri rezonabile în cazul privatizării parţiale sau integrale a unor întreprinderi de stat.
Următoarea misiune de evaluare a programului este programată a avea loc la sfârşitul lunii aprilie/începutul lunii mai 2012, se arată într-un comunicat al Reprezentanței Comisiei Europene în România.
